Grijă mare, chiar dacă mergi la reprezentanța autoturismului tău.


Merge mămica la reprezentanța mașinii sale și întreabă:
– Are isofix mașina?
– N-are doamnă, modelul acesta nu are. (VW Beetle).
– Dar scaunul de pasager poate fi înlocuit cu unul cu Isofix?
– Nu doamnă, că isofixul se prinde doar de șasiul mașinii.
(fie vorba între noi, nici vorbă de așa ceva, isofixul se poate prinde și de structura scaunului din dreapta șoferului).

Vine mămica la mine, să încerce un scaun cu prindere exclusiv în centuri. Zic totuși să dăm un ochi, poate poate. Îndepărtăm ușor spătarul de șezut și… atât a fost, isofix-ul era acolo, cuminte! 

Sigur nu toți angajații reprezentanțelor auto sunt la fel de dezinteresați sau nepregătiți, dar ce mult contează uneori o verificare directă!

În poza de sub titlu se vede isofix-ul clar evidențiat în mașină, la îmbinarea dintre spătar și banchetă.

Nu vrei noroi pe banchetă?

Lasă-l să se urce cu pantofii murdari în scaun… Oricum e greu să urmărești fiecare baltă în care calcă sau nu, sau fiecare zonă de noroi către care se va avânta cu mare bucurie, ca să se murdărească.

Mai bine ia-ți o protecție de banchetă, de sus până jos!

Și ai rezolvat problema și pentru șezut, dacă cumva scaunul are baza neuniformă și apasă șezutul banchetei în anumite puncte.

Protecția nu este foarte groasă, dar are o consistență bună. Este evident că-ți va proteja bancheta și dacă va apăsa ceva localizat pe banchetă, distribuind presiunea.

Diferența dintre Marsupi Breeze și Clasic

Trebuie spus că din vara 2017 s-a renunțat la ”Plus”, noua denumire fiind doar Marsupi. Deci avem Marsupi Clasic și Marsupi Breeze. Și un bebe prin zonă, musai :-).

Mă întreabă lumea deseori care este diferența dintre Marsupi Breeze și Clasic. Răspunsul este simplu: Breeze are în compoziție 60% in + 40% bumbac organic, iar ca umplutură are 1 singur strat de vatelină. Vine într-o singură culoare, gri deschis.

Clasic are în compoziție 100% bumbac organic, iar ca umplutură 2 straturi de vatelină. Vine într-o varietate de 6 culori.

Breeze: recomandabil în prag de vară / vara, și când bebe este mic mic, să zicem până într-o lună, fiindcă materialul este ceva mai moale pe spatele copilului.
Clasic: recomandabil când bebe este mai mare, și într-adevăr, să nu fie foarte cald afară. Oricum, iarna este necesară protecția de frig, în ambele din cazuri.

În rest, dacă sunteți atras de o anumită culoare, nu greșiți dacă alegeți orice variantă. În definitiv, nu trebuie să stăm chiar în soare, când este cald cald afară :-).

A, și să nu uit! Așa se folosește Marsupi, fie Clasic, fie Breeze:
Vezi cum se folosește Marsupi Plus.

Enjoy life! 🙂

[/et_pb_text][/et_pb_column][/et_pb_row][/et_pb_section]

Cum afli dacă ai Isofix la mașină?

ISOFIX-ul este un sistem de prindere, în mașină, a scaunului auto pentru copii. Este important să aflăm dacă avem ISOFIX la mașină, ca să știm către ce model de scaun auto să ne îndreptăm.

Putem găsi foarte ușor dacă mașina noastră este echipată cu ISOFIX. La modelele mai moderne, găsim etichete cusute pe banchetă, exclusiv în locurile din dreapta și stânga (nu la mijloc). Sau găsim chiar lăcașuri special create pentru a ușura găsirea și utilizarea ISOFIX-ului. În ce privește scaunele cu ISOFIX, acestea sunt dotate cu doi clești speciali, situați în partea din spate / jos.

La modelele auto mai vechi, trebuie să căutăm cu mâna la îmbinarea dintre spătarul și șezutul banchetei. De cele mai multe ori, ISOFIX-ul nu este vizibil direct, ci trebuie să depărtăm puțin partea de jos a spătarului de banchetă, ca să descoperim dacă se văd cele două cleme ale unui ISOFOX, prinse în caroseria mașinii.

În cazul în care mașina noastră nu vine echipată cu ISOFIX, ne rămâne opțiunea montării unui kit de Isofix.e auto.n prealabil însă, ar fi bine să ne interesăm, la reprezentanța mașinii noastre, dacă modelul Care nu este deloc scump (raportat cel puțin Îla beneficiul pe care-l aduce cu sine), și este și ușor de montat. În ultimă instanță, putem opta și pentru montarea kitului de ISOFIX la un servicpe care-l deținem are lăcașurile făcute pentru înșurubarea kitului de ISOFIX.

Este nevoie de cărucior și pătuț ÎNAINTE de naștere?

La magazin vin deseori părinți care-mi spun că au cumpărat diverse articole pentru copii, dar nu le-au folosit deloc. Aici nu-i vorba doar de bani risipiți, ci mai degrabă de investiție neprofitabilă. De ce să nu cumperi ceva care să-ți fie cu adevărat util și de ajutor, ție ca părinte, în loc să achiziționezi produse care doar vor umple spațiul?

Dar cum putem ști dinainte ce va fi de strictă necesitate, sau de ce ne putem lipsi – cel puțin într-o primă fază – în creșterea copilului? În acest articol, am pus vizorul pe două articole foarte comune: pătuțul și căruciorul. Nu m-am limitat la optica mea, ci am întrebat și părinții. Astfel, am lansat un topic pe un grup de facebook. Întrebarea mea a sunat așa: ”Astăzi ați mai cumpăra pătuț și cărucior înainte de nașterea lui bebe?” Din 47 de mămici respondente, 23 au răspuns ”categoric da”, 12 au răspuns ”categoric nu”, celelalte 12 mămici oferind răspunsuri nuanțate, adică ar cumpăra doar unul sau altul dintre articole, însă cu diverse condiționări.

Este foarte interesant de constatat că discuția aceasta are conexiuni directe cu co-sleeping-ul (mama și bebe dorm în același pat) și cu purtarea bebelușilor (babywearing-ul). Orice decizie a unui părinte trebuie respectată, însă este bine de știut care sunt opțiunile disponibile. Uneori este atât de greu de ales, încât varianta cumpărării căruciorului și a pătuțului pare cea mai puțin riscantă: dacă nu va fi nevoie de ele, măcar le-am avut în casă, pentru orice împrejurare. Abordarea corectă însă presupune – în opinia mea – pregătirea mămicilor pentru cât mai multe și corecte variante posibile. Astfel încât, atunci când se apropie momentul, s-o aleagă pe cea mai apropiată de sufletul ei.

Și aici intrăm în subiect, nuanțele fiind nesfârșite. Din fiecare însă, se poate trage o concluzie valabilă. Spre exemplu, Oana și Dania au scos o laterală a pătuțului și l-au lipit de patul mare, facilitând astfel alăptatul. Irina îsă nu a folosit pătuțul până la 3 luni, și a descoperit că bebe se înțelege foarte bine cu Manduca. Bianca – în schimb – alternează folosirea căruciorului cu Manduca din dotare. Diana menționează că alăptatul este mai ușor și mai discret în wrapul țesut (decât dacă ar folosi căruciorul, ca mijloc de transport). Ruxandra spune că a vrut să stea liniștită, așa că a cumpărat totul înainte :-). La primul copil a folosit și cărucior și pătuț, la al doilea doar căruciorul. Amuzându-se la maxim, Maria spune: ”cunoastem faza cu patutul….depozit de jucarii a fost :))”.

Nu aș vrea să direcționez într-o parte sau alta, dar pot confirma și eu că astăzi, cu internetul și curieratul rapid la îndemână, o achiziție nu durează mai mult de 24h. În plus, din experiența personală (adică a soției :-), 3 copii), am văzut că s-a descurcat mai bine, cel puțin în primele săptămâni, cu co-sleeping-ul. Dacă bebe nu-i lângă tine când trebuie să-l alăptezi (sau măcar într-un pătuț lipit de cel mare), este greu să te ridici în picioare, să mergi să-l iei pe bebe, să-l alăptezi, iar în picioare, iar înapoi la pătuțul lui bebe etc. Până se stabilizează puțin lucrurile și-și revine mămica, este foarte util să fie totul cât mai simplu, fiindcă resursa odihnă este cea mai importantă, în această perioadă.

În ce privește căruciorul, îmi este clar că situațiile sunt foarte diverse. Un lucru este însă cert: purtarea bebelușului pare să reproducă mai bine mediul intra-uterin, datorită poziției copilului și a apropierii fizice față de mamă. Plus de asta, oferă o mobilitate atât de importantă, și în casă, și afară. Mâinile părintelui purtător sunt libere, dar și protejate de un purtat nesănătos și solicitant pentru încheieturi / coloană, atunci când folosim doar brațele pentru a-l ține pe bebe.

Una peste alta, informarea cât mai bună din timpul sarcinii este esențială. Folosiți grupurile de facebook, sau pistonați cu întrebări prietenele care au născut deja. O perspectivă în care pare că toate produsele din lume sunt necesare poate să încarce o viitoare proaspătă mămică cu emoții mai puțin pozitive, distrăgând atenția de la subiectele esențiale legate de primele momente de după nașterea lui bebe.

Învață să folosești un marsupiu… oriunde te-ai afla!

Când se naște bebe ești zombi, mai ales dacă e vorba de primul.

Scara fericirii prinde forme cel puțin ciudate: te bucuri dacă poți obține 4 minute liniștite (nu mai mult) ca să faci un duș. Și ești fericit!

Fiindcă timpul devine resursa cea mai afectată.

Tocmai de aceea, la magazinul Teri s-a născut practica consultanței ”la distanță”.

Dacă simți că ți-ar prinde bine să afli de acasă cum se folosește un marsupiu ergonomic, dă-mi de știre. Până acum, am reușit doar să surprind :-), așa cum a fost și cazul Georgianei din Constanța:


Când recunoștința se întoarce la producător.

Nu-i puțin lucru să folosești un port-bebe vândut în toată lumea, iar producătorul să locuiască în orașul tău.

Este cazul marsupiului Isara, pe care Laura și Mircea l-au luat inițial în testare gratuită de la magazinul Teri. În final l-au și achiziționat, fără să știe că este proiectat și fabricat în România! Înainte însă, mi-au comunicat întreaga lor admirație pentru un produs bine făcut, lucru care m-a impresionat, evident. Continuă lectura „Când recunoștința se întoarce la producător.”

A sosit și acest moment… copiii se întorc singuri de la școală!

Nu se poate să trăiești acest moment fără puțină strângere de inimă. Iuliu și Tereza sunt în cls. a III-a și a II-a. și am discutat de ceva vreme acest subiect cu ei.  I-am pregătit cum se cuvine, am ales un traseu care cuprinde doar treceri de pietoni semaforizate. Au un telefon la ei, este centrul orașului, deci totul ar trebui să fie ok.

Astăzi a fost ziua Z. Am încercat să-i ”filez”, dar am fost reperat! :-). Am simțit că le-am trădat încrederea. Am îndrugat ceva, le-am spus că treceam pe-acolo cu altă treabă (minciuni…), și ne-am despărțit. Până la urmă, au ajuns acasă cu bine. Însă pe drum, am primit de la Tereza două sms-uri concludente:
1. ”Tata sa stii ca nu mi-a placut ca ai venit dupa noi !!!”
și
2. ”Ce inseamna (singuri) daca tot ai venit dupa noi? :(”

Sigur, sunt multe pericolele de care încercăm să-i ferim. Contextul vieții la oraș, combinat cu lipsa grijilor economice face să întârzie momentul la care copiii ar trebui să-și asume anumite responsabilități. Pe de altă parte, experiența acestei zile m-a învățat că dorința lor de independență este mai mare decât își închipuie părinții! Cumva, acest lucru mi s-a întâmplat și mie. Când am fost lipsit de prezența și suportul imediat al părinților, au pornit în mine resorturi necunoscute, care m-au ajutat să mă definesc și să am un cuvânt de spus în situațiile trăite.

Momentul plecării trebuie pregătit din timp, fiindcă el oricum va veni. Snif, snif 🙂

 

Jocul sau jucăria

2013-03-07

Tone de jucării. Mi-am zis odată că scot şi dau 90% din jucăriile care se află la noi în casă, din două motive: 1. Copiii vor aprecia ceea ce rămâne, şi vor avea simţul măsurii lucrurilor. 2. Părinţii vor fi deranjaţi (în mod benefic) din confortul gândului că dacă este plină camera copilului cu jucării, atunci îşi pot vedea liniştiţi de treburi în continuare, chiar şi atunci când s-au întors acasă.

Mai ales în primii ani, cred că resursa cea mai dorită de copil este prezenţa părintelui, deci timpul pe care-l petrecem cu el. Ca să-i arătăm o carte, ca să ne jucăm împreună. Mai târziu va fi şcoala, vor interveni prietenii, sportul, alte preocupări. Este mult să credem că avem 7 ani la dispoziţie pentru formarea caracterului unui copil (cei „7 ani de acasă”). În realitate, la trei ani poţi trage linia, la modul cel mai grav şi serios. De acolo încolo, corectezi pe ici pe colo, dacă ai noroc de un copil bun şi ascultător.

De aceea, nu trebuie să întoarcem complet spatele jucăriilor, dar să fim atenţi şi la timpul pe care-l acordăm pentru a relaţiona direct cu copiii. Dacă timpul acesta este mic, nici pretenţiile noastre de a influenţa viaţa copiilor noştri nu pot fi mari. Jucăria să fie mobilul, modul prin care, şi nu scopul, „salvarea” noastră. Aş investi cu mai mult drag în 2 jucării + 8 activităţi împreună cu copilul (teatru de păpuşi, muzeu, grădină botanică, barcă pe lac etc), decât 10 jucării mai mult sau mai puţin sofisticate, care să reducă bugetul activităţilor formatoare, petrecute împreună.